| 1.
|
DIST'INS, -Ă, distinsi, -se, adj. 1. Care se remarcă prin însusirile sale, care iese din comun; deosebit, remarcabil; (despre oameni) ilustru, eminent. 2. (Despre oameni si manifestările lor) Plin de distincţie ( 2). ◊ (În formule de adresare) Distinsă doamnă! ◊ (În formule de încheiere sau, rar, de introducere a scrisorilor) Primiţi, vă rog, distinse salutări. - V. distinge. Sursă
: DEX'98
( 52277)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
Distins ≠ mediocru
Sursă
: Antonime
(70346)
- siveco |
| |
| 3.
|
DIST'INS adj. 1. v. deosebit. 2. v. eminent. 3. v. ales. 4. ales, delicat, fin, manierat, politicos. (O purtare ~.) 5. ales, aparte, deosebit, (înv. si reg.) scump. (Vorbe ~.) 6. ales, aristocrat, aristocratic, bun, ilustru, înalt, mare, nobil, (înv. si pop.) mărit, slăvit, (înv.) blagorod, blagorodnic, (grecism înv.) evghenicos, evghenis, (fam. si peior.) simandicos. (De neam ~.) 7. v. elegant. 8. v. academic. Sursă
: Sinonime
( 182026)
- siveco |
| |
| 4.
|
dist'ins adj. m., pl. dist'insi; f. sg. dist'insă, pl. dist'inse
Sursă
: DOR
(241280)
- siveco |
| |
| 5.
|
DIST'IN//S ~să (~si, ~se) 1) Care se impune prin anumite însusiri; remarcabil prin rangul sau meritele sale; eminent; deosebit; ilustru. 2) Care are o atitudine de demnitate (exagerată); plin de distincţie. /v. a (se) distinge
Sursă
: NODEX
(332461)
- siveco |
| |
|
|